Românesc

Preşedintele Băsescu în Sfântul Munte (Ρουμανικά, Romanian).

3 Ιουνίου 2009

Preşedintele Băsescu în Sfântul Munte (Ρουμανικά, Romanian).

Ypodohi2

Joi 28 mai 2009, Preşedintele României, Domnul Traian Băsescu a fost pentru câteva ore închinător în Sfântul Munte. Domnia Sa a fost însoţită în acest pelerinaj de miniştrii Cristian Diaconescu, Adrian Videanu şi Theodor Paleologou, precum şi de alte oficialităţi. Primul punct de pe traseu a fost Karyes, capitala Sfântului Munte, unde Preşedintele a fost întâmpinat de Protos-ul din acest an, Ieromonahul hilandarit Ştefan, de reprezentanţii tuturor celor douăzeci de Mănăstiri în Sfânta Chinotită (organismul central care reglează chestiunile ce privesc întreg Sfântul Munte), precum şi de numeroşi monahi. După primirea oficială, s-au rostit discursuri, iar Preşedintele s-a închinat la icoana „Axion Estin”.

În continuare dl. Băsescu şi însoţitorii săi s-au închinat pentru aproximativ o oră şi jumătate la Marea Lavră, prima Mănăstire în ordine ierarhică a Sfântului Munte, după care pelerinii au fost oaspeţii Schitului românesc Prodromu. Aici au fost întâmpinaţi cu căldură de Părintele Stareţ Petroniu, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi români din Schitul Prodromul, dar şi din altele aşezăminte ale Sfântului Munte. După o scurtă vizită prin Schit şi după ce s-a întreţinut cu cei prezenţi în sala de oaspeţi, Preşedintele Băsescu s-a îmbarcat în elicopterul care avea să îl ducă în Thesalonic, încheindu-şi astfel pelerinajul său de 5 ore în Sfântul Munte.

Cuvântul Protos-ului Sfântului Munte rostit la primirea oficială a Preşedintelui României.

DSC_5281Excelenţa Voastră, Domnule Preşedinte al României,

Vă primim în această zi istorică, pe dumneavoastră precum şi pe aleşii colaboratori şi înaltele oficialităţi ale Guvernului României care vă însoţesc.

Vă primim ca pe fraţi ortodocşi, cu care ne unesc legături duhovniceşti şi istorice, legături pe care nu a putut să le frângă vijelia regimului comunist trecut, pentru că Hristos trăieşte în inimile dumneavoastră.

Vă primeşte astăzi bătrânul Athos, moştenirea cea mult dorită a Născătoarei de Dumnezeu, în care se păstrează până astăzi Bizanţul. Vă primim din România locul care pentru multă vreme a constituit un „Bizanţ după Bizanţ”, după expresia marelui istoric Nicolae Iorga. Şi aceasta pe bună dreptate, căci atât în Sfântul Munte, cât şi în Ţările Româneşti, după căderea Bizanţului, au continuat să trăiască civilizaţia, cultura şi obiceiurile bizantine.

Vă primim astăzi pe dumneavoastră, care veniţi din Biserica apostolică a României, din Biserica Sfântului Apostol Andrei.

DSC_5291Contribuţia duhovnicească a Sfântului Munte în ţara dumneavoastră este cu advărat mare. E de ajuns să pomenim fie şi numai pe Sfântul Nicodim, numit „de la Tismana”, egumen al Mănăstirii Hilandar, care în secolul 14 a venit în Valahia şi a înfiinţat Sfânta Mănăstire Tismana, prima mare Mănăstire a Ţării Româneşti, Mănăstirea Prislop, precum şi alte aşezăminte monahale. De-a lungul veacurilor şi până astăzi, fără încetare cete nenumărate de monahi români s-au nevoit şi s-au sfinţit în Sfântul Munte, cu prisosinţă în Schitul Prodromu, al Sfântului Ioan Botezătorul, în Schitul Sfântului Dimitrie, cunoscut sub numele de Lacu, dar şi în numeroase Sfinte Chilii.

Însă şi contribuţia Ţărilor Româneşti în Sfântul Munte, în epoci grele şi nu numai, a fost de asemenea importantă pentru supravieţuirea monahismului ortodox pe acest tărâm. Reprezentative sunt în acest sens numeroasele metocuri aghioritice cu care Domnitori ai Ţărilor Româneşti au înzestrat Mănăstirile Sfântului Munte. Pomenim de asemenea contribuţia importantă a Domnitorilor: Sfântul Neagoe Basarab, ucenic al Sfântului Nifon al Constantinopolului, cu o contribuţie deosebită în Mănăstirea Dionisiu, fiul său Teodosie, în Mănăstirea Sfântul Pavel, Sfântul Ştefan cel Μare, cu ajutoare însemnate în Mănăstirile Zografu şi Vatoped, Sfântul nou mucenic Constantin Brâncoveanu, ctitor al Mănăstirii Sfântul Pavel, şi Mihai Viteazul, care a rezidit din temelii Mănăstirea Simonos Petra, distrusă de incendiu, precum şi a multor alor voievozi şi boieri cucernici din Ţările Româneşti. Îndrăznim să spunem că atunci când domnitorii români dăruiau în Sfântul Munte, dăruiau ca unor oameni de acelaşi neam şi nu ca unor străini. De aceea amintirea ajutorului lor va rămâne în veacuri neştearsă.

BiblothequeDupă căderea Constantinopolului lumina Bizanţului a strălucit în Ţările Româneşti şi le-a întărit pe acestea duhovniceşte, dar se poate spune că într-un anume fel şi românii au ajutat ca această lumină să nu se stingă, ci să continue să strălucească până astăzi.

În cele din urmă, Domnul Preşedinte, vă rugăm să nu uitaţi că sunteţi la cârma unui popor ortodox. Staţi pe acelaşi scaun pe care l-au împodobit înaintaşi sfinţi ai Excelenţei Voastre. Amintim aici pe Domnul Ţării Româneşti Sfântul nou mucenic Constantin Brâncoveanu, învăţatul şi destoinicul om politic, care nu s-a plecat înaintea sălbăticiei turceşti, ci a ales mucenicia, mai întâi a celor patru fii şi apoi a sa personal, decât să se lepede de Hristos. Fie ca acest cuget mărturisitor să se sălăşluiască în inima dumneavoastră şi în ale noastre pururi. Şi atunci rugăciunile Sfântului Constantin şi ale celorlalţi Sfinţi înaintaşi ai dumneavoastră, care astăzi se află în ceruri, îşi vor împlini rostul, iar lucrarea Excelenţei Voastre pentru binecuvântatul popor al României va rodi. Aşa să fie. Amin.

Bine aţi venit în Sfântul Munte, patria ortodocşilor.

Traian_Basescu_in_vizita_la_Schitul_Prodromu_27_Mai_2009 mp3