Românesc

Paraclisul icoanei Paramithia – Facere a lui Nifon Vatopedinul (Ρουμανικά, Romanian)

27 Αυγούστου 2009

Paraclisul icoanei Paramithia – Facere a lui Nifon Vatopedinul (Ρουμανικά, Romanian)

paramithia

Paraclisul

Icoanei făcătoare de minuni

a Preacinstitei Născătoare de Dumnezeu

care se numeşte

Mângâietoarea

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru…

Psalmul 142

Glasul 4:

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului

Stih: Lăudaţi pe Domnul căci este bun, căci în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului

Stih: Toate neamurile m-au înconjurat şi cu numele Domnului i-am înfrânt pe ei

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului

Stih: De la Domnul s-a făcut aceasta şi este minunată întru ochii noştri

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului

Tropar, glasul al 4-lea, Podobie: „Cel ce Te-ai înălţat pe cruce…”

Spre Născătoarea de Dumnezeu cu osârdie

să alergăm acum şi să cădem, păcătoşii

şi smeriţii, cu pocăinţă, strigând

din adâncul sufletului:

Stăpână, ajută-ne,

spre noi te milostiveşte,

grăbeşte-te, căci pierim

sub mulţimea greşealelor.

Să nu întorci pe robii tăi deşerţi,

căci doar pe tine nădejde te-am câştigat.

Tropar, Glasul 1, Podobie: „Piatra fiind pecetluită…”

Slavă

Fiind turma înconjurată

de cei care o luptă,

şi-nverşunaţi prigonitorii

asupra oilor tale,

Curată, ai vestit pe robul tău,

grăind aievea către el.

Pentru aceasta cetele de monahi

ţie îţi strigă, Maică:

slavă, Preacinstită, ajutorului tău,

slavă ocrotirii tale,

slavă, Mângâietoare ţie

una Atotlăudată.

Tropar, glasul al 4-lea, Podobie: „Cel ce Te-ai înălţat pe cruce…”

Şi acum

Nu vom tăcea nicicând noi, nevrednicii,

a spune stăpânirea ta, Preacurată,

căci de n-ai fi stat, mijlocind, înainte,

cine ne-ar fi izbăvit

de atâtea primejdii?

Sau cine ne-ar fi păzit

slobozi, până acuma?

De tine nu ne vom îndepărta,

căci mântuieşti, Stăpână, pe robii tăi

din toate nevoile, pururea.

Psalmul 50

Canonul

Facere a lui Nifon Vatopedinul

Cântarea 1, Glasul al 8-lea, Irmos: „Apa trecând-o…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Stăpână prealăudată, Mariam,

har îmi dăruieşte

ca icoana, să-ncununez

cu florile cântărilor, după datorie,

chipului tău, Mângâietoarea mea.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Puternică Doamnă a Muntelui,

acoperământ şi

apărătoare, mai ales

a marii, slăvitei Vatopedi,

scapă pe cei ce într-însa vieţuiesc.

Slavă

Precum odată turma ta, minunat,

O, Mângâietoare,

ai salvat-o dintre tâlhari,

şi acum, Stăpână, izbăveşte

pe cei împresuraţi, cu mijlocirea ta.

Şi acum

De boli, de ispite şi de sminteli,

fiind cuprinşi, Stăpână,

la a ta icoană cădem

după cuviinţă strigându-ţi

Mângâietoare degrab izbăveşte-ne.

Cântarea a 3-a, Irmos: „Doamne, Cel ce ai făcut…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Al tău Fiu, o Stăpână

învrednicită de Har, dorind

să îndrepteze viaţa acelor

călugări care nu-I

ţineau poruncile,

spre mănăstirea ta mare

cete de sălbatici

tâlhari a trimis.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pentru aceasta, Fecioară,

ce nimicirea ai îndepărtat,

cu îndrăznirea ta de Maică,

îndată ai alergat.

Şi chiar dacă Domnul

a întins a Sa mână, cu

preacuratele-ţi buze

tu iarăşi ai strigat.

Slavă

Maică, opreşte-ţi glasul!

Îţi zicea al tău Fiu.

Însă tu, Fecioară, a treia

oară, din nou ai strigat.

Şi astfel mângâind

întreaga-ţi turmă, Curată,

pentru-aceasta îţi strigăm

Stăpână: Bucură-te.

Şi acum

Tuturor eşti, Fecioară,

sprijin şi acoperământ,

ocrotitoare şi izbăvitoare

din toate nevoile,

mijlocitoare către

Fiul tău şi Dumnezeu,

apărătoare şi păzitoare

mănăstirii Vatopedului.

Mântuieşte

din primejdii pe robii tăi, Preacurată,

căci toţi, după Dumnezeu, la tine alergăm

ca singura robilor tăi Mângâietoare.

Caută,

prealăudată Născătoare de Dumnezeu,

cu îngăduinţă, la necazul cel cumplit al trupului,

şi durerea sufletului meu o tămăduieşte.

Preotul: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta…

Sedealna, Glasul al 2-lea, Podobie: „Cele de sus…”

Zid nebiruit,

şi fierbinte mijlocitoare,

de milă izvor,

iar nouă mângâiere,

cu osârdie ţie,

Născătoare de Dumnezeu, strigăm:

Grăbeşte, şi din primejdii izbăveşte,

a turmei tale

singură păzitoare.

Cântarea a 4-a, Irmos: „Am auzit, Doamne…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Arătatu-s-a biserica

ta acesta, a harului dumnezeiesc,

sălaş înfrumuseţat cu zugrăveala

cinstitei icoanei tale, Preacurată.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Împreună mireni şi monahi,

toate cetele ţie îţi strigă: Mângâie,

Maică fără de bărbat, pe

robii tăi, în toate încercările.

Slavă

Fiii din mănăstirea ta,

bucurându-se, săltând şi veselindu-se,

când se-nchină-n fiecare zi

la a ta icoană, se umplu de har.

Şi acum

Vatopedul se bucură,

adunând suflarea toată a Muntelui,

ca să vadă al icoanei tale

chip ce s-a întors şi care a grăit.

Cântarea a 5-a, Irmos: „Luminează-ne pe noi…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Ulcior şi toiag,

masă sfântă, rug nemistuit,

chivot al legii, munte, pe tine

Fiică, proorocii înainte te-au vestit.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Munte, Daniil,

nedăltuit, te-a cunoscut,

iară altul lână înrourată,

şi altul sfeşnic de aur, Preacurată.

Slavă

Ale firii legi,

întru tine, Preacurată, se desfac,

singura ce Prunc fără sămânţă naşti,

pe Cuvântul, în ipostas, al Tatălui.

Şi acum

Sufletul şi trupul

şi cugetul le-am pângărit,

al tău rob nevrednic, Fecioară

de aceea îţi strig: Mântuieşte-mă.

Cântarea a 6-a, Irmos: „Milostiv fii mie, Mântuitorule…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cu mijlocirile tale

către Dumnezeu şi Fiul tău,

Marie, Duhul cel Sfânt

înnoieşte-L înlăuntrul meu,

iar a-împietririi patimă,

cea nimicitoare,

Preacurată, izgoneşte-o.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Mângâietoare, chip

te-avem al smereniei.

Căzând noi acuma la

cinstită icoana ta

Stăpână cerem smerenie

prin tine de la Domnul,

cu ale tale mijlociri.

Slavă

Muntele minunat,

Mângâietoare, al Atonului,

având preacinstita ta

icoană, se mândreşte,

şi preasfântul brâu al tău,

Preasfântă Fecioară,

adăpost în fuga de vrăjmaşi.

Şi acum

De foamete, cutremur, foc,

de sabie, boală şi tulburări,

de grindină, ispită şi

de toată suferinţa,

Preasfântă, Preabună

Fecioară izbăveşte

a ta turmă, ţie ne rugăm.

Mântuieşte

din primejdii pe robii tăi, Preacurată,

căci toţi, după Dumnezeu, la tine alergăm

ca singura robilor tăi Mângâietoare.

Curată,

ce pe Cuvântul, de negrăit prin cuvânt

ai născut în zilele cele din urmă, roagă-L,

ca ceea ce ai îndrăzneală de Maică.

Preotul: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta…

Condac, Glasul al 2-lea

A creştinilor apărătoare neînfruntată,

mijlocire către Ziditorul neschimbată,

să nu treci cu vederea glasurile păcătoşilor,

ci ca o bună ne întâmpină

spre ajutor, pe noi, cei ce

cu credinţă îţi strigăm:

Grăbeşte cu mijlocirea,

şi sârguieşte cu rugăciunea,

Maică pururea apărătoare

a celor care te cinstesc.

Prochimen, Glas 4

Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul

Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul

Stih: Ascultă fiică şi vezi, şi plecă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, şi va dori Împăratul frumuseţea ta

Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul

Preotul: Domnului să ne rugăm

Doamne miluieşte

Preotul: Căci Sfânt eşti dumnezeul nostru…

Toată suflarea să laude pe Domnul (de 3 ori)

Preotul: Şi pentru a fi învredniciţi noi a asculta Sfânta Evanghelie…

Evanghelia (Luca 1, 39 49, 56)

Slavă Ţie Dumnezeului nostru, slavă Ţie.

Glasul 4

Slavă

Părinte, Cuvinte, Duhule, Treime în Unime, şterge mulţimea greşealelor noastre

Şi acum

Cu ale Născătoarei de Dumnezeu rugăciuni, Milostive, şterge mulţimea greşealelor noastre

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea

Stihira, Glasul al 6-lea, Podobie: „Toată depunându-o…”

Să nu mă încredinţezi

ajutorului de la oameni,

ci primeşte ruga mea,

Preacurată Stăpână,

a robului tău.

Întristare m-a cuprins,

şi nu pot ca să port

a demonilor săgetături;

nu am acoperământ,

eu sărmanul, nici unde să scap,

războit fiind de peste tot,

nici Mângâietoare afară de tine,

Stăpână a lumii,

nădejdea credincioşilor şi scut.

Să nu mă treci cu vederea, ci

dăruieşte-mi cele de folos.

Preotul: Mântuieşte Dumnezeule poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta

Amin

Cercetează lumea Ta cu milă şi îndurări

Amin

Înalţă cornul binecredincioşilor creştini şi revarsă peste noi milele Tale cele bogate

Amin

Pentru rugăciunile Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoare şi Pururea Fecioarei Maria…

Doamne miluieşte (12)

Preotul: Cu mila şi îndurările…

Amin

Cântarea a 7-a, Irmos: „Pruncii evreilor…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Alerg cu dor şi cu credinţă,

Mângâietoare, la

tine, mângâie-mă

tu, mângâierea

mănăstirii Vatopedi,

care ai mângâiat cândva,

pe monahii din primejdii.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Ca cerbul m-am făcut, Fecioară,

ce caută însetat,

izvoarele apelor tale.

Fecioară adapă-mă cu

picătura milei tale,

cel ce spre locaşul tău alerg,

o, cinstită Mângâietoare.

Slavă

Mai dulce decât al privighetorii,

picurând miere

s-a auzit al tău glas

şi a salvat atunci

mănăstirea Vatopedi.

Dar şi acum izbăveşte-o

Mângâietoare prealuminată.

Şi acum

Uneltirile, Fecioară zădărniceşte,

cumplite şi viclene,

asupra Athosului,

nebuneşte ţesute în

vremurile cele din urmă,

Mângâietoare ce ai mântuit

al tău sălaş pe care l-ai ales.

Cântarea a 8-a, Irmos: „Pe Împăratul…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

De tine, făptura,

se bucură, toată,

îngereştile cete,

şi suflarea omenească”

îţi cânta mulţime

de monahi, Fecioară.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pe Mângâietoarea

o lăudăm cu toţii,

primitoare a

monahilor cântare,

şi izbăvitoare

de necuraţii tâlhari.

Slavă

Stăpâneşti Fecioară

peste toată zidirea,

a celor pământeşti

şi a celor cereşti,

o, Mângâietoare,

purtând pe Pruncul Sfânt.

Şi acum

Al împăraţilor

Împărat ţinând în braţe,

pe monahii din a ta

mănăstire împărătească,

de împărăţie

Împărăteasă învredniceşte-i.

Cântarea a 9-a, Irmos: „Cu adevărat, Născătoare…”

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Spre sfântul tău locaş, noi

venind cu credinţă,

cei mântuiţi prin tine,

Mângâietoare, Curată,

smerita noastră cântare

ţie îţi înălţăm.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Ajută-ne să ţinem,

o, Mângâietoare,

făgăduinţele noastre

pe care le-am dat

Dumnezeului nostru, când

Schima am-îmbrăcat.

Slavă

Apără-ţi mănăstirea,

o, Mângâietoare,

cea sfântă, de dezbinarea

cea dintre noi,

ca să se slăvească sfântul

nume al Fiului tău.

Şi acum

Strigăm, sfârşind cântarea:

Bucură-te”, înaintea

icoanei tale celei

sfinte căzând,

cu lacrimi cerând iertare

de toate greşealele.

Vrednic este cu adevărat,

să te fericim pe tine,

Născătoare de Dumnezeu,

cea pururi fericită

şi prea nevinovată

şi Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce eşti mai cinstită

decât heruvimii,

şi mai slăvită

fără de asemănare

decât serafimii,

care fără stricăciune

pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut,

pe tine, cea cu adevărat

Născătoare de Dumnezeu

te mărim.

Mărimurile

Pe cea mai înaltă

decât cerurile,

pe cea mai curată

decât razele soarelui,

pe Mângâietoarea

obştii celei din sfânta

mănăstire Vatopedi

cu cântări să o cinstim.

Maică şi Stăpână a

Izbăvitorului,

primeşte rugăciunea

monahilor din mănăstirea ta,

şi Mângâietoare

şi-acoperământ fi nouă,

şi mijlocitoare pentru

ai tăi robi la Fiul tău.

Iată-a venit vreme

de strâmtorări,

acum e nevoie,

Fecioară, de ajutorul tău;

izbăveşte de toată

primejdia şi nevoia,

şi mână ajutătoare

de grabă întinde-ne.

Mă sfârşesc de dorul

tău, Mariam,

mă arde dorinţa

de-a privi cu evlavie,

slava şi frumuseţea

sfintei tale icoane,

şi de ajuns nu-mi este

cât pot să te măresc.

De toate slăvită,

bucură-te, Mariam,

tu Mângâietoarea

turmei tale, şi ajutor,

ce-ai ţinut în braţe

pe Dumnezeu-Cuvântul,

pe Care ni-L dăruieşte,

Cinstită, Atotmilostiv.

Fecioară Preacurată,

nădejde eşti

deznădăjduiţilor şi

credincioşilor ajutor.

Pe cei ce ţi se roagă

îi mântuieşte din stricăciune,

Fecioară Născătoare,

şi Mângâietoarea mea.

Oştirile, toate, îngereşti,

Înaintemergătorul,

cei doisprezece Apostoli,

toţi sfinţii, cu Maica

lui Dumnezeu să faceţi

rugăciuni, ca să

ne mântuiască pe noi.

Sfinte Dumnezeule… Slavă… Şi acum…

Preasfântă Treime… Doamne miluieşte (3) Slavă… Şi acum…

Tatăl Nostru…

Tropar, Glasul 1, Podobie: „Piatra fiind pecetluită…”

Pe cea mai presus de toate,

Fecioara, să o lăudăm,

pe Mângâietoarea din această

mănăstire, şi ocrotitoare.

Poticnire este vrăjmaşilor şi

nouă acoperământ de mântuire,

prin icoana ei care stă

pe tron, ca o împărăteasă.

Slavă, strigăm, sfatului tău,

Slavă minunilor tale,

Slavă, Fecioară, către noi

sfintei purtării tale de grijă.

Preotul: Miluieşte-ne pe noi Dumnezeule…

Doamne miluieşte (3)

Încă ne rugăm…

Doamne miluieşte (40)

Apolis

Stihirile, Glasul al 2-lea, Podobie: „Când pe lemn…”

Fraţilor, veniţi la icoana

de minuni făcătoare şi sfântă

a Fecioarei curate,

veniţi acum să cădem,

lacrimi vărsând,

şi cu dor să strigăm,

din inimă şi suflet:

De toate nevoile

pe noi ne eliberează,

ca din toate primejdiile,

totdeauna izbăviţi, Fecioară,

pe tine Mângâietoare să te numim.

Primeşte, Stăpână,

rugăciunile robilor,

şi ne izbăveşte

de toată nevoia şi necazul.

Toată nădejdea mea

spre tine acum o pun,

Maica lui Dumnezeu,

păzeşte-mă sub acoperământul tău.

Preotul: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri Doamne Iisuse Hristoase miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi.

Amin.